Astrodon sau Baader, luneta sau telescop

Problema calitatii filtrelor astrofoto a fost larg dezbatuta pe net, existand in general o parere pozitiva aproape unanima, vis-a-vis de filtrele ASTRODON, care reprezinta un high-end in domeniu. Ca revers al monedei, aceste filtre sunt extrem de scumpe, un set complet de astfel de filtre de 1.25″ – adica L, R, G, B, Ha, OIII, SII, eventual si niste filtre fotometrice – adica U, V, B, R, I  – costa in total 2490 $ – ceea ce este enorm pentru bugetele, in general limitate, ale astronomilor amatori.

Eu am momentan un set complet de filtre Baader, adica UvIr-cut (L), R,G,B, Ha[7nm], OIII [8.5nm] si SII [8nm] de care sunt foarte multumit, in principal datorita raportului foarte bun intre calitate si pret. Filtrele sunt parfocale, ceea ce imi creaza mari avantaje in ce priveste refocalizarea sistemului optic dupa fiecare schimbare de filtre.

Dorinta de mai mult si mai bine insa, depaseste uneori dorinta de confort din zona in care ne aflam, asa ca pornim uneori la drum catre teluri nebunesti. Asa se face ca vazand review-urile de pe net vis-a-vis de subiect, am inceput sa visez… Primul filtru avut in vedere de mine in acest sens a fost filtrul OIII. De ce? Pentru ca filtrul OIII de la Baader este foarte sensibil la lumina Lunii (1) si fiindca produce halouri in jurul stelelor luminoase (2). Ca sa nu mai vorbim de raportul semnal / zgomot mult imbunatatit la un filtru cu banda de trecere mai ingusta (3). Achizitia de filtre ASTRODON la pret redus nu e o treaba usoara, dat fiind faptul ca acestea ies foarte rar la vanzare, neexistand altceva mai bun cu care sa poata fi inlocuite. Asa ca cei care le vand, fie ies din astrofotografie, din varii motive, fie vand ceva ce au mostenit si nu stiu cat valoreaza.

Am avut sansa sa gasesc la vanzare un astfel de filtru intr-un moment cand am si dispus de ceva fonduri ce puteau fi dirijate inspre zona de astronomie – este vorba de filtrul OIII [5nm] de 1.25″. E drept ca cel de 3 nm este mult mai bun (dar e cu 50% mai scump), insa am fost extrem de multumit si asa. Este un prim pas pe care l-am facut in directia aceasta si sper din toata inima ca anul acesta, daca sunt sanatos si lucurile merg bine, sa ajung sa am un set complet de filtre ASTRODON, macar pe zona de narrowband. Filtrul o sa ajunga la mine in circa 2-3 saptamani, moment in care am sa fac si un test comparativ cu filtrul OIII de la Baader, asta ca sa exemplific si aici ceea ce se spune pe net despre acest subiect.

20160128_121250_resized [1280x768]

20160128_121315_resized [1280x768]

Tot zilele astea, fiind un pic mai liber si avand dispozitia necesara, am reusit sa pun cel de-al doilea motor pas-cu-pas pe care il aveam (de la LUNATICO ASTRONOMIA), la luneta EQUINOX 80 din dotare, folosita extrem de rar in ultimii 2 ani. Am hotarat ca a venit momentul sa fac o schimbare pe montura si sa fac niste poze in urmatoarea perioada avand la dispozitie luneta, impreuna cu corector-reducatorul de focala pe care l-am cumparat acum 2 ani de la Sabin si pe care nu l-am folosit niciodata pana acum.

2

1

4

3

 

Anunțuri

O reprocesare interesanta

Am inceput sa reprocesez imagini vechi si desi am trecut deja de doua ori prin unele din pozele vechi, raman surprins sa vad cata informatie iese la lumina aplicand proceduri sau functii noi in procesarea imaginilor.

Asa s-a intamplat in seara asta cu nebuloasa Cap de Cal, reprocesata deja in 4 ianuarie, dar careia i-am aplicat pentru prima data functia de Deconvolutie din PixInsight, asa cum am vazut in tutorialul ASTA. Am aplicat prima data deconvolutia, pentru a scoate la iveala cele mai mici detalii care pot parea zgomot la prima vedere, dupa care am aplicat metoda de reducere a zgomotului folosind Multiscale Median Transforme (cum am aratat mai inainte, intr-un post anterior). O foarte usoara ajustare a Level in Photoshop si un pic de SHARP si MAGIC (reducerea marimii stelelor mai mari) in StarTools. Rezultatul este in poza de mai jos.

Cap de Cal median maxim_PI_PS_ST

Statia meteo (II)

Statia meteo este parte esentiala a automatizarii observatorului, fiindca cel mai mare pericol pentru observator si echipamentul dinauntru, ca si unitate de lucru autonoma si independenta, il reprezinta schimbarea vremii si in caz extrem – ploaia – care poate incepe in timp ce noi ne facem somnul de frumusete.

Deci statia meteo si programele subsecvente trebuie sa dea semnal monturii sa parcheze si acoperisului sa se inchida atunci cand vremea se strica (apar norii pe cer). Pentru asta, un senzor de infrarosu (MLX 90615) vizeaza cerul si-i masoara acestuia tot timpul temperatura. Cerul senin are o temperatura (masurata in IR) mult mai mica decat cea ambientala in tip ce norii au temperatura foarte apropiata de cea a mediului inconjurator. Masurand aceasta diferenta, statia meteo poate surprinde diferentele subtile intre un cer perfect senin, usor innorat, partial innorat sau noros. In plus, senzorul de umiditate (DTH22) permite determinarea punctului de roua in corelatie cu temperatura ambientala, astfel ca putem sa folosim aceasta informatie de exemplu ca sa pornim incalzitoarele anti-roua de pe telescop.

Asa cum spuneam in postul meu din 22 noiembrie, pentru a realiza acest lucru, mai multe programe lucreaza impreuna si punerea acestora cap la cap si interconectarea lor este o treaba destul de complicata (cel putin pentru mine).  Mai jos este figurata schema bloc a programelor ce concura in a face functionala automatizarea observatorului, asa cum este ea la mine.bloc soft final

Dupa cum se vede, statia ARDUINO achizitioneaza datele (temperatura IR, temperatura ambianta si umiditatea) prin programul scris in limbajul propriu al ARDUINO, foarte apropiat de C++. Datele sunt livrate apoi unui alt soft, scris in VisualBasic, care produce pe ecran graficele de temperatura si punct de roua, dar mai mult, trimite comenzi corespunzatoare unor mici scripturi scrise tot in VB, care interactioneaza cu EQMOD pentru a comanda montura (pentru parcare – 1) si cu softul SELETEK-ului, printr-o subrutina externa , pentru ca acesta sa inchida releul care actioneaza inchiderea acoperisului glisant (2).

Diagrama montajului electronic al statiei ARDUINO este prezentata mai jos (a fost facuta folosind programul Fritzing).

ARDUINO meteo

In principiu, programul de control al ARDUINO si cel pentru interfata grafica vor fi facute publice de autor – Radu Gherase – pe site-ul sau, atunci cand versiunea finala va fi gata, moment in care voi face si eu adaugirile de rigoare aici, pentru cei care sunt interesati sa-si faca si ei asa ceva.

De jimao22 Publicat în ATM

Mic tutorial de reducere a zgomotului

Nebuloasa M1 pe care am prezentat-o deunazi nu a fost o reusita deosebita, nu atat datorita fisierelor brute folosite cat datorita prelucrarii imaginii. Poza respectiva era plina de zgomot (noise), iar reducerea zgomotului prin orice metoda in mod global, duce implicit si la pierderea detaliilor fine, care se estompeaza. Am refacut procesarea in seara asta dupa ce am urmarit un video foarte recent de pe Astro Imaging Channel, de unde am retinut ideile principale si le-am adaptat la ce aveam eu ca si soft principal de prelucrare pentru imaginile astronomice – PixInsight v1.7. Rezultatul final este mai jos un pic, iar dupa asta am sa arat pentru cei interesati workflow-ul folosit de mine ca sa ajung acolo. Am redus zgomotul de fond pana aproape de extinctie, in timp ce detaliile din nebuloasa au ramas neatinse!

M1_PI_PS_V2

Asa arata poza initiala, intr-un crop care evidentiaza bine zgomotul din fundal, care este atat pe luminanta cat si pe culoare.1

Folosind RANGE SELECTION din lista de procese, obtinem o masca ce este mai intensa sau mai subtire, necesara in a proteja stelele si nebuloasa in prima operatie de reducere a zgomotului.3

Aplicand pe fereastra activa care este poza noastra SELECT MASK, selectam ca si masca pentru ea ce am obtinut mai devreme cu RANGE SELECTION.4

Aplicam masca pe poza. In rosu sunt zonele protejate de masca si care nu vor fi afectate de reducerea zgomotului, deci nu vom pierde detalii fine odata cu reducerea semnalului parazit din background.5

Aplicam scula MMT (Multiscale Median Transform), avand parametrii setati ca in imagine. Evident, fiecare e liber sa experimenteze, dar asta e ce am folosit eu in aceasta faza a procesarii.6

Deja se observa pe fundal ca zgomotul s-a redus substantial, el fiind totusi inca prezent in puncte de culoare bine definite, din loc in loc.7

Acum dezactivam masca initiala si pornim ACDNR. Acest filtru are propria rutina de produs o masca, ce se gaseste in subsolul ferestrei. 8

Bifand „Preview” din zona Lightness Mask, se va deschide o fereastra ce reprezinta masca cu parametrii setati din sliderele din zona respectiva. Reglati intensitatea mastii pana considerati ca ati ajuns la un optim in a proteja ce va intereseaza (stelele si nebuloasa in cazul de fata).9

Se inchide „preview” debifand optiunea si se bifeaza in partea superioara a ferestrei ACDNR in ambele tab-uri (Lightness si Chrominance). Se aplica filtrul pe imagine. Iata !10

Pentru edificare, iata un close-up cu cele 2 ipostaze ale imaginii, inainte si dupa reducerea de zgomot facuta cu masca.11

12

Tot ce mi-a mai ramas de facut a fost o mica ajustare cu Curves in Photoshop si asta a fost tot. Sper sa va fie de folos si voua cum mi-a fost mie!

Imagini cosmice de iarna

Vacanta de iarna care a inceput si pentru mine anul asta inainte de Craciun, mi-a dat ragazul sa ma ocup asa cum mi-am dorit mereu, mai mult de astronomie. Sunt la faza de poze frumoase, deocamdata. Dupa ce ma rodez bine pe genul asta de activitate, o sa trec si la lucruri serioase, daca timpul si conditiile specifice o sa-mi permita.

Asa ca am inceput vacanta asta prin a reprelucra niste imagini mai vechi ale nebuloasei Cap de Cal, facute doar in Ha. Conditiile bune in care au fost luate imaginile respective au permis scoaterea la iveala a multor detalii. Probabil ca daca as fi avut o camera cu rezolutie mai mare, imaginea finala ar fi fost mult mai buna.

Horse head + Cap de cal_Maxim_PI_PS

Cap de Cal (B33 din Orion)

A urmat in lista achizitiile pentru M1, incepute cu mult timp in urma si pentru care mai aveam nevoie de macar un canal de expuneri, ca sa obtin ceva colorat cat de cat. Asa ca in decembrie am expus destul de mult in Ha pentru aceasta nebuloasa dar si in OIII. Aceste din urma expuneri le-am facut chiar in noaptea de Anul Nou, cerul fiind impecabil si luna fiind destul de mica pe cer (ultimul patrar). Asa ca aseara tarziu terminam de procesat aceasta nebuloasa (folosind procedurile lui Harry de AICI ), ce reprezinta ramasitele supernovei din 1054 consemnata de astronomii chinezi ca „steaua de zii” – era o „stea” care s-a vazut chiar si in timpul zilei, atat de puternica era. Imaginea de mai jos reprezinta suma a 2x1800s + 17x1200s in Ha si 12x1200s in OIII (total 10 ore si 40 de minute) expuneri.

M1_PI_PS

M1 – nebuloasa Crabului

Tot zilele astea am refacut complet biblioteca de dark-uri, profitand de vremea rece de afara. Asa ca am facut expuneri pentru acestea, dupa cum urmeaza – cate 10 bucati din fiecare, pentru urmatorii timpi de expunere: 1800s, 1200s, 900s, 600s, 300s, 180s, 120s, fiecare multiplicata pentru temperaturile de -25grd, -20grd, -15grd, -10grd si -5 grd.
Mai exact 70,83 ore de expuneri ca sa refac aceasta biblioteca (ce trebuie in mod normal improspatata odata pe an), timp in care camera a mers continuu. Probabil voi adauga inca minim 10 cadre la expunerile de 1200 de secunde (cele mai uzuale la mine) ca sa obtin totusi un master dark cum se cuvine.

Un nou an a inceput!

La multi ani tuturor celor ce citesc acest blog!

Cum am terminat anul 2015 si ce sperante avem de la 2016? Sunt intrebarile cu care facem analiza unui timp trecut si planurile pentru viitor. Un viitor care sper sa aiba sanse sa se indeplineasca in liniste si pace, caci apoi vine si restul.

2015 a fost un an in care mi-as fi dorit sa fac mai multe, insa timpul liber mi-a fost foarte mult redus de obligatiile profesionale, asa incat m-am limitat la ce s-a putut face. Am sa fac un rezumat rapid :

-in primele luni am facut poza cu Thor’s helmet, poza facuta cu destul deThor_PI_ST2_PS2 putine date de achizitie, datorita pozitiei de pe cer inconfortabile vis-a-vis de observatorul meu. Cu toate astea mi-a iesit o poza frumoasa , care a avut cele mai multe aprecieri din galeria mea de pe Astrobin si care m-a ajutat mai apoi si la concursul Astrofoto 2015.

 

-am participat ca si invitat activ (observator) la actiunea desfasurata sub patronajul Observatorului Astronomic Vasile Urseanu si al Academiei Romane, sub organizarea lui Adrian Sonka, ce avea ca si scop urmarirea asteroidului Romania, actiune denumita „Romania observat din Romania” (http://observer.astro.ro/roro/ ).RoRo A fost un eveniment deosebit fiindca s-au pus in contact astfel astronomi amatori din intreaga tara prin intermediul unor sesiuni Google hang-out, intalnirile acestea live fiind foarte interesante. In noaptea in care am fost eu programat sa fac observatiile, vremea nu a tinut cu noi (o pacla densa s-a instaurat rapid pe cer), iar in noptile ce au urmat, pozitia asteroidului nu a mai fost faborabila observarii de la mine, din cauza acoperisului glisant) asa ca nu am contribuit cu mare lucru la acest proiect, dar poate vor mai fi ocazii de acest fel.

 

-am fost invitat in luna mai la sesiunea de prezentari stiintifice de la parvanMuzeul Vasile Parvan din Barlad. Este a 4-a oara cand am fost invitat aici
si mi-a facut mare placere sa vin de fiecare data.
Pe langa oamenii interesanti din lumea astronomiei romanesti pe care i-am cunoscut de-a lungul timpului aici, am avut ocazia sa vad si prezentarile celor invitati precum si programul artistic de cea mai inalta clasa pregatit de gazdele noastre – concerte de pian sau vioara avandu-i ca interpreti pe cei mai buni artisti romani ai momentului, muzica medievala si vernisaje de expozitii absolut deosebite. Desi ai fi tentat sa crezi ca Barladul e doar un orasel mic si sarac de provincie, o sa fiti uimiti sa aflati ca viata culturala si intelectuala de aici este foarte efervescenta.

-am reusit sa termin (aproape) constructia observatorului de la Costinesti, a lui George Vinturis, pe care sper sa-l dau in folosinta la cheie, in aceasta primavara, dupa un an si jumatate de la inceperea lucrarilor. Mai multe despre acest proiect puteti vedea AICI. 

-am reusit sa ajung de 4 ori la Runcu Stone anul acesta, la invitatia lui noi si cerulValentin Grigore, presedintele Societatii Astronomice Romane de Meteori (SARM). In 3 dintre aceste ocazii am avut placerea sa prezint celor prezenti cateva informatii din ceea ce am reusit sa aflu si eu de-a lungul anilor si sper ca am reusit sa le trezesc interesul celor ce m-au ascultat.

-am fost – cred ferm – impreuna cu Valentin Grigore si George Vinturis,Eclipsa Luna, 28.9.2015_2 [1280x768] singurii astronomi din tara care au reusit sa vada eclipsa de Luna de la sfarsitul lui septembrie pe toata durata ei de desfasurare. A fost o singura zona din tara unde cerul a fost senin de la ora 22:00 si pana dimineata la ora 6:00, fiind ca intr-un fel de „ochi al ciclonului” ca sa ma exprim asa. Am avut la indemana si instrumentele potrivite si vremea a fost nu numai senina dar si calduroasa, asa incat a fost o reala placere sa urmarim acest fenomen.

concurs 3

-am reusit sa fiu premiat la concursul Astrofoto 2015 la sectia Deep-Sky (Seniori) cu premiul intai, loc pe care l-am impartit cu prietenul meu Marian Achim, pozele noastre reusind sa atraga cel mai mult atentia juriului la aceasta sectiune.

 

-nu o pun la realizari ci la lucruri pe care imi pare bine ca am reusit sa le fac insa – am ajuns la inmormantarea prietenului meu Sabin Fota, un mare astrofotograf roman, plecat dintre noi mult prea devreme. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! Drumul lung era piedica (800km dus-intors), dar daca nu as fi ajuns, cred ca mi-as fi reprosat acest lucru toata viata.

-am terminat de facut upgrade la motorul de la observatorul meu, cu ajutorul lui Matei Conovici, un alt prieten astronom extrem de bun de-al meu, pe care l-am cunoscut pe forumul de astronomie cu ani in urma. Acest lucru da cale libera incheierii etapei absolut necesare de automatizare completa a observatorului meu.

-sunt pe cale sa termin, tot cu ajutorul unui alt prieten – Radu Gherase –interfata statie meteo statia meteo de la observator, elemetul cheie in determinarea starilor de siguranta ale observatorului atunci cand acesta lucreaza in mod autonom. Sper sa temin repede si aceasta etapa fiindca de aici pana la automatizarea completa mai sunt cativa pasi foarte mici si rapid de strabatut.

 

2016 – ce astept de la el? In primul rand sa termin ce am inceput.

-Observatorul meu automatizat complet, cu statie meteo functionala si program de integrare a celorlalte programe implementat, verificat si operational (voi folosi cel mai probabil MaxPilote si in anumite situatii, Sequence Generator Pro)

-Observatorul lui CUBIX terminat si functional. Nu mai e mult de lucru nici acolo, dar distanta destul de mare pune probleme finalizarii mai rapide a proiectului

-Modificarea observatorului lui Matei de la Ostrov. Fiindca ii sunt dator vandut lui Matei si fiindca acum am un pic de experienta cu constructiile de observatoare (2 la numar pana acum), vreau sa-l ajut pe Matei sa-si refaca observatorul pe care il are intr-unul cu cupola – este visul sau. Eu sunt gata cand el este gata…

-Vreau sa incep sa fac poze-mozaic, avand in vedere ca odata terminat proiectul se automatizare, observatorul meu va deveni functional mult mai mult

-Vreau sa ma implic in vanatoarea de asteroizi, macar recovery – fiindca set-up-ul nu-mi permite mare lucru la gasirea de ceva nou pe cer, nici macar din greseala. Pentru asteroizi e nevoie de telescop mare (minim 30 cm – pentru a surprinde obiecte mici in miscare, cu timp de expunere tot mici), deci de o montura mai mare (minim EQ8) si o camera cu camp mult mai larg. Toate astea impreuna sar de 7-8000 euro si nu e cazul de asa ceva acum.

-Foarte interesant va fi sa fac ceva la descoperire de nove – un alt domeniu fascinant, in care ce am eu acum este suficient. Sunt sanse mult mai mari aici de a reusi ceva cu ce echipament am, insa e nevoie de noroc. O retea nationala de cautatori de nove si supernove, pusa la punct, ar creste considerabil sansele ca sa se obtina  rezultate si in Romania.

Altceva – doar viitorul o sa ne spuna… Asta e ce mi-as dori sa fac, trebuie sa fim sanatosi insa si sa traim in pace cu totii.