Automatizarea observatorului – la jumatate de drum

Inceputul acesta de an nu a fost propice observatiilor – degeaba a fost cald daca nu au fost stele. Lipsa preocuparilor in domeniul astro-foto s-a transpus intr-o concentrare marita pe proiectul care ma va obseda pana o sa-l termin – automatizarea observatorului. Desi nu am avut cine stie ce chef de lucru, am reusit totusi sa avansez destul de vizibil si nesperat de mult. Practic, pana acum s-au limpezit multe necunoscute si proiectul meu a capatat consistenta si claritate. Acum stiu destul de bine cam ce trebuie sa mai fac si ceea ce am nevoie acum este un pic de concentrare si vointa.

Dar sa intram in detalii…

Am descoperit cu deosebita satisfactie ca SELETEK-ul este intr-adevar mult mai mult decat credeam atunci cand l-am cumparat si faptul ca trecand de la ARMADILO la PLATYPUS mi s-a parut la vremea respectiva un moft, acum s-a dovedit o mina de aur. In speta, am constatat ca practic nu mai am nevoie de 2 controlere ARDUINO, asa cum era prezentat in schema-bloc postata in 11 ianuarie, fiindca SELETEK-UL preia cu brio si functiile celui care nu este statie meteo. Mai exact, SELETEK-ul are 8 iesiri (care nu numai ca pot comanda niste relee dar pot sa alimenteze niste dispozitive dupa un anume program, in limita a 12V/1A per port) si 4 intrari, din care 2 pot fi digitale si 2 pot fi analogice/digitale. Schita de mai jos prezinta modul in care am legat pana acum si voi lega pana la final diversele dispozitive din jurul telescopului in incercarea de a le integra in automatizarea mea.

Image

Schema legaturilor la porturile SELETEK-ului.

Dupa cum se vede, portul THIRD este folosit integral de catre controler si pentru intrari si pentru iesiri. De exemplu, la panoul de flat-field si la ventilatorul telescopului nu am mai folosit relee, fiind inutila o astfel de complicatie, intrucat curentul luat de cele doua dispozitive este mic si cei 12V debitati de controler prin pinii 2 si 3 sunt suficienti ca sa alimenteze si sa controleze in acelasi timp dispozitivele respective. In schimb la dew-heater, lucrurile nu stau asa, fiindca consumul e mai mare si ca sa evit orice probleme, comanda o fac prin intermediul unui releu.

Ultimul pin il voi folosi pentru a integra in sistemul meu programul „GNS – Good Night System” , chestie la care ma vor ajuta Marian Achim si Jaime Alemany.

Schema bloc s-a schimbat si ea destul de mult si varianta pe care o postez aici acum, are la baza toate schimbarile pe care le-am facut pe parcurs si la care m-am gandit. Singurele parti care mi-au mai ramas efectiv de facut este statia meteo, avand la baza un ARDUINO (nu am facut decat mici progrese pana acum, din lipsa de timp, bineinteles) si montarea yalei electromagnetice la acoperis in locul zavorului mecanic de acum. Yala este actionata la 12V si functioneaza pe baza de impuls. Fiindca deschiderea ei este conditionata de deplasarea acoperisului, o sa o pun sa fie actionata de acelasi releu care porneste prin impuls acoperisul (RL-2), deci nu am nevoie de un pin separat pentru ea.

Schema bloc in noua varianta si yala electromagnetica – mai jos (o mica modificare mai am de facut in schema asta vis-a-vis de yala_em):

Image

Schema bloc automatizare observator V2

Image

Yala electromagnetica

Anunțuri
De jimao22 Publicat în ATM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s